Aproprierea sferei private și corporalizarea dominației. Politicile pronataliste din România ceaușistă

Autor: Elena Chiorean.

Formele de guvernare și-au îndreptat mereu atenția înspre obiectul lor prezumtiv: populația, indiferent de manifestările concrete ale raportului dintre aceasta și teritoriu, care a devenit din ce în ce mai transparent pe măsură ce conceptul „cetățeniei” a fost mai clar definit. Odată cu circumscrierea unor „state naționale”, conexiunea dintre individ și stat va fi amplificată, prin anexarea unei noi modalități de identificare a celui dintâi, în termenii apartenenței sale naționale. Astfel, are loc o fluidizare a identității individuale, care va fi o sursă a disensiunilor puterii, generate de conflictul dintre sfera intimă, privată și cea publică, care se va finaliza adeseori printr-o acaparare a primei de către cea din urmă.

Citește mai departe →

Samsara – capitalizarea orientalismului. Despre exoticizarea spațiului ca strategie de marketing

Autori: Butean Silvia, Chiorean Elena, Lugojan Victor, Palaga Cristine, Rusu Corina.

This paper aims to demonstrate two main points: first, that oriental objects, whether they be concrete, tangible things or signs, symbols and concepts are re-moulded in the West and subordinated to the seemingly near-implacable laws of the market; second, that because of this we can no longer speak of faithful representation, but of patchwork imitation.
There is no duty that binds mercantile agents to accurate recreation and correct translation. All that is aimed at it is to create the illusion of the exotic, the far, the unknown, the strange, for it is this ilusion that facilitates economic exchange, not reality. It is this lure to the ,,non-I’’ that we term ,, alterity capital’’.

Citește mai departe →

Flacăra: rezidenţă pentru artişti

Autori: Bujoreanu Irina, Cărbunaru Maricica, Ioan Cristian Alexandru, Moise Cosmin.

Terenul de cercetare pe care se bazează această lucrare este fosta locație a fabricii Flacăra. În municipiul Cluj-Napoca, pe strada Onisifor Ghibu, nr. 20 A, nu departe de Piața Mihai Viteazul, se află situată clădirea în care Flacăra își desfășura activitatea.
Înființată în anul 1949, Flacăra este o fostă companie de confecții. Inițial, producția ei erau uniformele militare. Ulterior, au început să se confecționeze și alte tipuri de articole vestimentare, atât pentru comerțul intern, cât și pentru cel extern. În ultima fază a existenței sale, fabrica era specializată pe cel de-al doilea tip de comerț.

Citește mai departe →

Intrarea studenților pe piața muncii: motivații, oportunități, și dificultăți

Autor: Andrada Tobias.

Lucrarea de faţă are ca scop prezentarea unui fenomen relativ nou în România, şi anume munca remunerată prestată de către studenţi, analizând situaţia studenţilor înscrişi la două universităţi de stat din Cluj-Napoca: Universitatea Tehnică şi Universitatea Babeş-Bolyai. Un prim obiectiv al studiului a fost acela de a observa ce anume determină o parte dintre studenţi să muncească şi care sunt factorii care favorizează intrarea studenţilor pe piaţa muncii. În al doilea rând, am considerat necesar să identific şi să explic motivaţiile studenţilor de a munci.

Citește mai departe →

Religia în Spaţiul virtual: Bisericile din Second Life

Autor: Andrada Tobias.

Apariţia fenomenului religios în spaţiul virtual, sau mai precis apariţia bisericilor din spaţial virtual a fost posibilă atât prin dezvoltarea tehnologiilor comunicaţionale cât şi prin procesul de secularizare suferit de majoritatea cultelor religioase. Spre deosebire de orice comunitate religioasă reală, în care prezenţa indivizilor poate fi influenţată de familie, rude, cerc de prieteni sau cunoştinte, prezenţa oamenilor la slujbele din spaţiul virtual nu depinde de aceşti factori externi. Un mare avantaj pe care îl aduc comunităţile religioase virtuale este acela că facilitează accesul anumitor persoane la slujbele religioase, fie că acestea nu se pot deplasa, fie că în comunitatea reală în care trăiesc nu există o comunitate religioasă la care să îşi dorească să adere.

Citește mai departe →

Configurația relațiilor de vecinătate constituită prin expresia spațialității, în cartierul suburban Florești, județul Cluj. Situl cercetat – două blocuri din cartierul suburban Florești

Autor: Silvia Butean.

Cercetarea unui fenomen complex precum cel care vizează formarea relațiilor interumane într-un spațiu care structural favorizează constituirea acestora, relații pe care într-un mod clasic de analiză le numim relații de vecinătate, presupune o pluralitate de mecanisme și procese care intră sub incindența formării acestui fenomen. Pornind de la instanțele majore precum dimensiunea culturală, religioasă sau economică și ajungând la acele unități care conturează identitatea socială a individului și care coroborate formează un sistem prin intermediul căruia individul acționează, toate acestea conduc și spre modul în care individul se raportează la întregile practici și acțiuni ale celorlați indivizi din proximitatea lui.

Citește mai departe →

On the empire of objectivity as ideology: towards a critical reconstruction of scientific reasoning

Autori: Lugojan Victor și Palaga Andreea-Cristine.

Objectivity is something we have all learned is beneficial and worthy of our efforts. It is desirable, it is necessary. There is no doubt that, if our aim is rationality, we cannot remain content to dwell in the confines of our volatile whims. It is therefore the greatest pursuit of our age that we learn to see clearly and asess things correctly. It is also necessary, however, to scrutinize objectivity itself and see whether the way it has been constructed and utilized is in some respect faulty and whether, perhaps, we might legitimately amend its constitution in such a way that it might better serve its purpose: the search for a fuller understanding of the world, of the actual, of the real.

Citește mai departe →

Între trecut și istorie personală: Albumul fotografic ca eșafodaj biografic și construcția identității prin narativizarea traiectoriei sociale

Autor Elena Chiorean

Istoria personală sau biografia nu presupun simple inventarieri ale trecutului unui individ, care ar trece în revistă prin acestea întreg parcursul său social, secondat de transformările celorlalte dimensiuni care îi compun, din perspectiva proprie, sinele. Prin însăși natura rememorării, ceea ce este inclus în povestea evoluției personale construiește o rețea de semnificații ale identității prezente ca efect conjugat al repercusiunilor opțiunilor trecute și al agenților obiectivi care le-au configurat în maniere particulare.

Citește mai departe →

Evoluția autopoziționării ideologice în România 2005-2011

Autori Földes Ionuț și Mihály Zoltán

Studiul nostru urmărește poziționarea ideologică a respondenților din 4 baze de date. Partea teoretică definește ideologiile politice ce figurează în bazele de date, socializarea politică exemplifică modul în care sunt dobândite valorile asociate cu poziționarea ideologică. La partea metodologică, am selectat variabile care măsoară acestă poziționare pe o scală de 10 poziții iar ca o procedură adițională am prezentat procentul non-răspunsurilor la aceste întrebări. Referitor la acest fenomen, am construit un profil – folosind regresia logliniară – al persoanelor care tind să nu răspundă la aceste întrebări.

Citește mai departe →

Firma de arhitectură în Transilvania. Poziţii obiective şi luări de poziţii în context clujean

Autor Cristi Pop

Proprietatea privată are un rol esenţial în construirea şi funcţionarea capitalismului, a pieţei, precum şi în fundamentarea unor relaţii de afaceri bazate pe încredere reciprocă, pe interes reciproc şi pe adeziunea la unele valori socio-economice comune. Grupurile de afaceri reprezintă, de cele mai multe ori, un model de succes în ceea ce priveşte capacitatea de acumularea de capital (fie el economic sau social) şi au trezit interesul multor autori din domeniul sociologiei economice şi nu numai, care au avut în vedere mai multe astfel de grupuri plasate în diferite contexte sociale şi culturale. Granovetter (1985; 2005) vorbea de acţiunea economică în contextul structuri sociale aducând totodată o nouă perspectivă asupra grupurilor de afaceri, iar apoi alături de Swedberg (2001) încearcă să deschidă dezbaterea economică prin includerea unei perspective sociale autentice în centrul căreia să se afle acţiunile oamenilor.

Citește mai departe →