Rețele de firme în Clujul bancar

Autor: Dr. Pop Cristian
Lucrare de licență prezentată în anul 2008
Coordonatori: conf. univ. dr. Rudolf Poledna, lect. univ. drd. Norbert Petrovici
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Cluj Napoca

Introducere

Studiul grupurilor de oameni a fost mereu o provocare interesanta pentru sociologie. In randurile care urmeaza imi propun sa fac un astfel de studiu aplicat pe un grup aparte, grupul oamenilor de afaceri intre care exista legaturi prin prisma detinerii in comun a mai multor firme. Analiza se va concentra in principal asupra orasului Cluj Napoca, dar pentru a ne putea da seama de felul in care aceste retele sunt construite va fi utila o comparatie cu retelele similare din alte doua orase transilvanene, si anume Brasov si Timisoara. Vom cauta sa raspundem la mai multe intrebari de cercetare pentru a vedea daca exista diferente intre cele trei orase si in ce constau aceste diferente si mai ales care este specificul retelei din Cluj.

Cunoastem istoria postcomunista a Clujului si stim ca aceasta a fost dominata in prima perioada de un partid cu orientari nationaliste care a administrat acest oras timp de 8 ani (doua mandate) incercand sa isi impuna politicile si asupra dezvoltarii economiei si societatii locale. Au incercat sa conduca (si au reusit) Clujul intr-o relativa autonomie si opozitie fata de social democratii care au administrat capitala in primii ani de dupa 1989, si au instituit un protectionism economic determinand formarea unor grupuri de oameni de afaceri locali, cu interese comune, care in timp au ajuns tot mai puternice si mai influente in peisajul economic clujean. Celelalte doua orase intrate in analiza, Brasov si Timisoara, vor avea un rol secundar, doar pentru a putea facilita comparatiile si pentru a putea contura mai bine specificul clujean care, la nivel intuitiv, pot spune ca este de alta natura decat in alte orase si alte zone alea tarii.

Voi incerca in aceasta lucrare sa urmaresc cat mai clar si mai eficient modul de formare a retelelor de oameni de afaceri clujeni, si nu numai, si sa schitez un cadru teoretic si conceptual care sa ne ajute in acest demers. Apoi in urma analizei datelor vom putea intelege si prin ce difera Cluj Napoca de celelalte orase intrate in analiza si vom putea observa cine sunt actorii cheie pe piata locala, cu ce se ocupa ei, cum s-au retelizat si cum influenteaza mediul economico-social local. Aceste lucruri vor fi realizate in urma unei descrieri dense a terenului.

Clujul ocupa un loc aparte in mediul de afaceri romanesc aici existand o structura deosebita in raport cu alte orase in ceea ce priveste modul si regulile dupa care se formeaza retelele de oameni de afaceri. Pentru a studia acest lucru voi compara orasul Cluj Napoca cu alte doua orase transilvanene asemanatoare ca marime, si anume Timisoara si Brasov, accentul va fi pus pe Cluj. In aceasta lucrare imi propun sa cercetez legaturile existente intre indivizii care au functii de conducere (directori, actionari, persoane cu interese nonfinanciare etc.) in mai multe firme, accentul cazand pe modul in care s-au format aceste legaturi mai ales in Cluj. Astfel sunt interesat sa aflu cum functioneaza economia intr-un anumit loc legata de prezenta anumitor actori ca de exemplu proprietari sau actionari asta incercand sa tin cont de profilul economico-istoric a fiecarei zone in parte (cele trei orase mentionate), acest lucru constituind un alt scop mare pe care aceasta lucrare il urmareste.

Mai mult, voi tine cont de ceea ce se cheama directorate interconectate in cadrul grupurilor de afaceri, de modul si regulile dupa care se formeaza si consecintele care le produc. Voi urmari mai multe aspecte punctuale pentru a reusi sa descriu aceste retele de actori sociali in acest scop urmand sa folosesc masuri precum: centralitatea, densitatea, componenta, coeficientul de clustering – masuri ale caror scop si mod de utilizare va fi prezentat de-a lungul acestei lucrari. Deasemenea sunt interesat de modul in care s-au format aceste relatii intre diversii conducatori ai firmelor, avand presupozitia ca majoritatea acestor legaturi se bazeaza pe prietenie sau familie si acest lucru le face mai greu de distrus. Nu putem neglija nici aspectele economice si ar fi util de vazut in ce masura in cadrul acestor directorate interconectate exista si reprezentanti ai unor institutii financiare. In plus voi urmarii o comparatie intre cele trei orase de-a lungul acestor dimensiuni pentru a observa eventualele patternuri ce pot exista in ceea ce priveste structura retelelor, numarul de companii, actorii centrali si rolul lor si numarul de directorate interconectate existente.